Spre uimirea administratorilor de fonduri şi având în vedere în acelasi timp criza economică,  anul 2009 a reprezentat pentru fondurile de investiţii unul din cei mai buni ani,crescând  atât numărul de inevestitori cât şi valoarea sumelor depuse de aceştia. În acest moment, adminitratorii de fonduri sunt siguri că şi anul 2010 va fi un an la fel de bun ca şi cel precedent, punctele forte fiind tot fondurile de obligaţiuni şi monetare.

Efectuarea unei investiţii la un fond mutual se face prin cumpărarea de unităţi de fond. Acestea sunt echivalentul acţiunilor la societate pe acţiuni. Însă, spre deosebire de acţiuni care sunt emise într-un număr fix, unităţile de fond se emit în mod continuu şi pot fi răscumpărate oricând. Participarea la un fond mutual este atestată printr-un certificat ce confirmă deţinerea de unităţi de fond.

Fondurile de investiţii devin tot mai atractive pentru români

Fondurile deschise de invesţii sau mutuale, atrag resurse financiare de la companii dar şi de la persoane fizice, pe care le investesc în diverse instrumente financiare, cum ar fi acţiuni, obligaţiuni sau titluri de stat. Efectuarea unei investiţii la un fond mutual se face prin cumpărarea de unităţi de fond. Persoanele care investesc la fondurile mutuale obţin un câştig şi valoarea investiţiilor efectuate de fond se majorează. Acest lucru se întamplă atunci când fondul încasează dividende sau dobânzi pentru plasamentele efectuate şi când valoarea acţiunilor achiziţionate creşte. Pe de altă parte, este posibil ca portofoliul să înregistreze scăderi, astfel că investitorii pot pierde banii investiţi.

În general, fondurile mutuale se împart în 3 mari categorii : fonduri de acţiuni, fonduri de obligaţiuni şi fonduri monetare. Pe langă acestea, mai există şi fondurile mixte sau balansate, care îmbină avantajele acestora în diverse combinaţii.

Încurajaţi de investiţiile profitabile ale investitorilor curajoşi din 2009 tot mai mulţi investitori străini se vor îndrepta către fonduri în 2010. Veşti bune vin şi dinspre sumele care sunt plasate de investitori în fondurile de investiţii. În ceea ce priveşte dinamica economisirii, fondurile au atras între 10 şi 15% din sumele economisite în 2009, nivel mult mai ridicat decât în anii anteriori. Aşadar, veşti bune şi din partea sumelor ce au fost depuse  în fondurile de investiţii.

Administratorii de fonduri au sarcina majoră de a stimula continuarea tendinţei favorabile din 2009 şi pentru anul viitor, ceea ce înseamna că este necesară existenţa unei game de produse suficient de largi care să permită ofertarea unor produse atractive. Aceştia trebuie să aibe deasemenea,  şi capacitatea de a explica potenţialilor investitori avantajele fondurilor indiferent de tronsonul pieţei de capital.

Ce vedete anuntă anul 2010 pe piaţa fondurilor?

Prognoza anului 2010 este una cât se poate de favorabilă însă, nu toate segmentele vor avea aceeaşi evoluţie. Cei mai mulţi administratori mizează pe fondurile monetare şi de obligaţiuni şi pentru 2010, în vreme ce alţii susţin că am putea asista şi la un an bun pentru fondurile diversificate şi cele de acţiuni. Piaţa acţiunilor poate da randamente atractive, deşi nu la fel de ridicate ca în anul 2009. Cu toate astea, există numeroşi investitori care sunt dispuşi să-si asume riscuri mai ridicate din dorinţa de a avea caştiguri mai mari şi care îşi permit să-si investească banii pe un orizont investiţional mai lung. După căderile istorice de la bursă din octombrie 2008, reorientarea investitorilor pe segmentul de fonduri monetare în 2009 a fost una asteptată.

Ca şi în anul precedent, fondurile de investiţii străine dublează investiţiile pe piaţa   românească

Cel mai mare fond străin de pe Bursă, Julius Baer International Equity Fund,  şi-a majorat investiţiile pe piaţa românească cu 70% în primele şapte luni ale anului 2009, de la 191 milioane  euro, la sfarşitul lui ianuarie, la 324 milioane euro, la finele lunii iulie. Fondul, administrat de divizia americană a băncii elveţiene Julius Baer, este prezent pe piaţa românească de aproximativ trei ani.

Fondul suedez East Capital Balkan Fund şi-a dublat în primele opt luni investiţiile în acţiuni româneşti, de la 50 mil. euro la aproape 110 milioane euro. Expunerea fondului pe Bursa românească a crescut şi ea de la 14,8% la 15,7%, dintr-un activ de 700 milioane euro.

Alte fonduri suedeze cu investitii importante pe piata romaneasca sunt Gustavia Balkans, cu investitii de aproape 45 milioane euro, si Robur Balkanfond, apartinand grupului Swedbank, cu 36 mil. euro. Investitorii suedezi au acumulat investitii nete de peste 55 milioane euro in primele opt luni ale anului, din totalul investitiilor straine de 540 milioane euro.

Un alt fond care a intrat pe piaţa în ultimul an este Berenberg Balkan-Baltikum din Germania, care a adus circa 35 milioane euro pe Bursa de la începutul anului. Tot mai multe fonduri străine trec în planul de investiţii găsirea de oportunităţi atractive pe piaţa românească. Fondurile străine mizează în continuare pe SIF-uri, bănci, pe companiile petroliere şi farmaceutice, care sunt aproape nelipsite din orice portofoliu.  Desi această evolutie ne face să ne gandim la un drum nu foarte anevoios al fondurilor de investiţii, România mai are mult de parcurs până să ajungă la nivelul ridicat şi la performanţele ţărilor dezvoltate. Fondurile de investiţii atrag în aceste ţări undeva între 10 şi 20% din activele financiare ale familiilor, în timp ce în România suntem undeva sub 2%.

Written by Anca Ceraceanu Editor @Onlywords | Twitter

No related posts.